miercuri, 30 noiembrie 2011

Fishfingers cu sos Tzatziki

Am primit un pachet de fishfingers, şi pentru că nu aveam cu ce să le gătesc rapid, am făcut un sos tzatziki de s-a lins toată lumea pe degete (ale lor, dar şi cele de peşte).
Aşadar, am prăjit fishfingers-urile şi le-am scos la scurs pe un prosop de hârtie.



Sosul tzatziki a fost făcut din smântână, usturoi pisat, mărar şi un castravete murat, tăiat bucăţele cât mai mici. Iată ce a ieşit.
Şi ca de obicei, mâncarea a apropiat suflete!

Ciorbă rădăuţeană

Nu ştiu clar dacă e rădăuţeană sau nu, dar cel puţin seamănă. Pentru ciorba asta, avem nevoie de: ceapă, ustoroi, piept de pui, legume de corbă, zarzavat, un ou, iaurt (e mai dietetic decât smântâna), opţional borş.
1. Punem carnea de pui la fiert, întreagă.
2. SEPARAT, călim ceapa, adăugăm legumele şi zarzavatul.
3. Când a fiert carnea, a scoatem, o spălăm şi o tăiem bucăţele, după care o adăugăm în oala cu legume şi fierbem în continuare.
4. La sfârşit, adăugăm borş pentru un ultim clocot (opţional) şi ustoroiul pisat.
5. După ce s-a răcit puţin, adăugăm iaurtul împreună cu oul bătut, ceva verdeţuri şi
6. Savurăăăăăm!!!

Asta pentru că mâncarea apropie suflete!

Snitzel de ciuperci - Mushroom Schnitzel (varianta James Reeson)

Această rețetă stă cam de mult timp pe lista mea de postări, așa că m-am hotărât să v-o împărtășesc astăzi, în ultima zi de noiembrie și cu o zi înainte de marea petrecere națională, poate veți vrea să renunțați la meniul tradițional de 1 Decembrie și să încercați niște ciupercuțe delicioase. Rețeta îi aparține lui James Reeson și am pregătit-o exact cum ne sfătuiește el, cu o singură excepție, din motive obiective, pe care o voi menționa mai încolo. Iată ingredientele:

- 2 ciuperci pleurotus, pentru că sunt mari
- 100 g făină
- 150 g pesmet
- 2 ouă bătute
- o mână de mentă mărunțită
- o mână de busuioc mărunțit
- 2-3 căței de usturoi (trebuie zdrobit)
- 5 linguri de ulei de măsline extra virgin
- 1 pahar de vin alb
- 100 g rucola
- 1/2 ceapă roșie
- 2-3 linguri oțet din vin roșu

După cum am menționat anterior, mărunțim menta și busuiocul și le amestecăm cu uleiul de măsline, pentru a face o marinată pentru ciuperci. Lăsăm ciupercuțele la marinat cam 30 minute, la rece. Apoi prăjim ciupercile în această marinată, la foc mic, până când acestea devin moi, fără să mai adăugăm ulei. Când sunt gata, stingem cu vin, lăsăm câteva secunde pe foc, apoi scoatem ciupercile și le lăsăm la răcit.
Lăsăm marinata pe foc, pentru a se evapora vinul pe jumătate. Adăugăm apoi ceapa tăiată fin, usturoiul zdrobit și oțetul, mai lăsăm să fiarbă 2-3 minute, apoi luăm de pe foc.
După ce s-au răcit ciupercile, le dăm prin făină, ou și apoi pesmet, de două ori, ca să fie foarte crocant învelișul.
Și aici intervine schimbarea făcută de mine: rețeta spune să dăm ciupercile la cuptor, la 250 grade, pentru 15-20 minute. Eu le-am făcut pe grill, din motive obiective, lăsându-le cam 20 minute.
Între timp, peste rucola turnați sosul de mentă, busuioc, ceapă etc. în care am prăjit ciupercile și omogenizați, apoi serviți alături de ciuperci.

Poftă bună. Și nu uitați că mâncarea apropie suflete!

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Snitzel de ciuperci (Varianta A)

Pentru că am încercat pasta de avocado cu somon a Siminei, (dovada e aici, în castronel) şi pentru ca mi-au mai rămas nişte bucăţele de somon, a decis să fac, oarecum împotriva voinţei mele, nişte snitzele de ciuperci. Varianta oficială va fi postată de Simina ceva mai încolo.
Am folosit: 4 ciuperci mari, restul de somon (4 bucăţele), 4 felii de brânză topită, făină, un ou, pesmet, condimente, ulei.
Am curăţat ciupercile, le-am spălat şi uscat. Apoi, am făcut aluatul de făină cu ou şi un pic de apă într-un bol, şi în altul pesmetul amestecat cu condimente. Am dat ciupercile prin amestecul de făină, apoi prin pesmet. În locul unde era codiţa, am pus felia de somon afumat, pe care am prins-o cu scobitori de ciupercă. Le-am pus în tigaia cu ulei încins până au devenit maroniu închis.
Le-am scos apoi pe un şerveţel pentru absorbirea uleiului în exces, am scos scobitorile şi am aşezat felia de brânză topită peste somon.
Iată ce a ieşit în final. Eu nu mănânc ciuperci, deci nu pot spune că mi-au plăcut, însă Gabriel abia mi-a lăsat una pentru pozat. Aşa că presupun că nu au fost prea rele.


Poftă bună şi nu uitaţi că mâncarea apropie suflete!

vineri, 25 noiembrie 2011

Pasta aglio, olio e peperoncino

Și iată-mă din nou la paste, după un meniu atât de puțin caracteristic mie - scoici și somon afumat. De data aceasta, pregătesc niște paste "speciale"...aproape goale s-ar spune, dacă am judeca după gusturile noastre, ale românilor. Este vorba despre paste cu usturoi, ulei și ardei iute. Că doar știți cum se spune: mai puțin e mai mult! Așa că să gătim. Aveți mai jos ingredientele:

- penne (aproximativ 100 g/persoană)
- 2-3 căței de usturoi (și mai mult pentru cantități de paste mai mari)
- ulei de măsline
- ardei iute - eu voi folosi un amestec de peperoncino deshidratat

Fierbem pastele al dente. Separat, tăiem usturoiul și îl călim ușor într-o tigaie, fără a-l arde. Pentru că ardeiul iute este deshidratat, nu îl putem căli, așa că îl adăugăm imediat ce am luat usturoiul de pe foc și omogenizăm. Scurgem bine pastele de apă și le adăugăm în tigaie, peste usturoi, ulei și peperoncino. Mai lăsăm pe foc câteva secunde, amestecând mereu. Și cum frumusețea mâncării stă în accentele personale ale fiecăruia, eu mai adaug și busuioc, cules cu drag din grădina personală și uscat.

Poftă bună și sper ca aceste paste cu usturoi să vă apropie măcar sufletele!

miercuri, 23 noiembrie 2011

Pastă de avocado cu somon afumat


Combinațiile cu avocado sunt unul dintre aperitivele mele preferate. Iar dacă de obicei pregăteam rapid un avocado un ulei de măsline și ou fiert, de data aceasta am mers puțin mai departe, inspirată de minunatele rețete ale lui Edith Frîncu. Ingredientele sunt următoarele:

- 2 bucăți avocado (trebuie să fie coapte, altfel nu le veți putea pasa cu furculița)
- 50 g pește afumat - eu am ales somon
- 1 linguriță muștar
- câteva fire de ceapă verde
- 1/2 ardei gras roșu
- 1 cățel de usturoi
- zeamă de lămâie
- sare după gust

Curățăm avocado de coajă, tăiem pe lung în două, scoatem sâmburele și apoi pasăm cu furculița. În cazul în care nu găsiți avocado coapte, folosiți doar miezul scobit. Stropim pasta cu zeama de la o jumătate de lămâie, pentru a împiedica oxidarea. Tăiem apoi peștele, ceapa, ardeiul gras și usturoiul cât se poate de mărunt și le amestecăm cu pasta de avocado, adăugând și muștarul. Pasta de amestecă până la omogenizare. Sarea se adaugă la sfârșit, după ce ați gustat amestecul final, deoarece se poate ca peștele să fie destul de sărat. Pasta se păstrează la frigider până în momentul servirii.

Să aveți poftă și nu uitați că mâncarea apropie suflete!

luni, 21 noiembrie 2011

Midii în sos alb

Nu știu cum se face, dar toate mâncărurile mele sunt în sos alb...Oricum....este o rețetă delicioasă pentru împătimiții de scoici/fructe de mare. Deși mulți se feresc să gătească așa ceva, complexitatea rețetei e una redusă și cu siguranță veți impresiona cu acest fel de mâncare. Recunosc că și eu am avut ceva rețineri la început, dar au ieșit extrem de gustoase. Ingredientele sunt următoarele:

- 1 kg de midii (se găsesc în toate hipermarketurile și sunt mai ieftine decât orice tip de carne)
- 1 legătură pătrunjel
- 2 cepe
- 2 pahare vin alb
- 30 g unt
- 125 ml smântână
- 4 căței de usturoi
- sare, piper după gust

Se toacă pătrunjelul, ceapa și usturoiul. Midiile se curăță cu un cuțit de eventualele resturi de alge, nisip etc. Apoi le spălăm într-un vas cu apă, în mai multe rânduri, fără a le lăsa la înmuiat, până apa rămâne limpede. Topim untul într-o tigaie, apoi călim ceapa câteva minute. Adăugăm usturoiul, pătrunjelul, midiile și condimentele, apoi vinul și smântâna. Se acoperă și se lasă la foc mare 5 minute. După 5 minute verificați în ce măsură s-au deschis midiile - pe cele nedeschise le aruncați, nu sunt bune de mâncat.

Poftă bună și nu uitați: mâncarea apropie suflete!

miercuri, 16 noiembrie 2011

Cupcakes cu cremă de vanilie și fructe de pădure la rece

Aceste "brioșe" cu cremă de vanilie sunt unul din deserturile mele preferate. Rețeta este de fapt o combinație, aluatul făcând parte dintr-o rețetă de-a lui James Reeson, crema fiind luată de pe internet, iar topingul fiind ideea mea, deoarece mi se părea totul "fără sare și piper". Este un desert care se prepară la rece, foarte simplu și arată de milioane. Aveți aici ingredientele pentru 6 brioșe:

Aluat
- 200 g muesli crocant (cu siguranță bucățile vor fi prea mari, eu le-am fărâmițat cu făcălețul/sucitorul)
- 100 g unt topit
- forme de brioșe

Muesliul se amestecă cu untul topit până la omogenizare. Cu acestă compoziție vom umple formele de brioșe, inclusiv pe margini, după ce am pus hârtie specială pentru brioșe. Se dau la rece pentru cel puțin o oră (dacă nu vă grăbiți le puteți lăsa mai multe ore, pentru a fi cât mai bine închegate).

Cremă de vanilie

- 250 ml lapte
- 50 g zahăr
- 2 gălbenușuri
- 20 g amidon
- esență de vanilie

Se pune laptele cu zahărul la fiert, la foc mic. Până începe să fiarbă laptele, gălbenușurile se freacă bine cu amidonul. Se adaugă apoi, pe rând și amestecând bine după fiecare, 10 linguri de lapte fierbinte peste gălbenușuri. Se toarnă apoi restul de lapte, în fir subțire, amestecând tot timpul cu un tel. Compoziția se pune din nou pe foc mediu, amectecând neîncetat. Când simțim că se îngroașă crema, dăm focul la minim și mai amestecăm 30 de secunde. Se ia rapid oala de pe foc și se așază cu fundul într-un vas cu apă rece anterior pregătit. Se adaugă esența de vanilie și se mai amestecă pentru 2-3 minute. Se mută crema călduță într-un vas, se acoperă cu folie de plastic și se dă la rece.

Sos de fructe de pădure
- aproximativ 200 g fructe de pădure
- 2 linguri de zahăr
- esență de rom

Se pun fructele într-o tigaie și se călesc alături de zahăr până când acesta se topește complet. La final se adaugă esența de rom.

După de scoatem brioșele de la rece le umplem cu crema de vanilie și le ornăm cu sosul de fructe. Să aveți poftă bună și nu uitați: mâncarea apropie suflete!


duminică, 6 noiembrie 2011

Plăcintă cu dovleac

 ...Că tot a fost Halloween-ul. Şi pentru că abia acuma am pus mâna pe un dovleac pentru plăcintă. Şi pentru că de mâine iar mă duc la lucru/şcoală, lucru/şcoală şi vneri mă minunez în faţa bucătăriei ca un copil cu o jucărie nouă.
După o perioadă de "research", m-a convins o reţetă de tartă cu dovleac din revista Click. Să purcedem! Pentru aluat:
250 g margarină
250-300 g făină (pentru început)
80 ml apă
1 linguriţă zeamă de lămâie
3 linguri zahăr
1/2 fiolă vanilie
1 linguriţă praf de copt
1 praf de sare
Pentru umplutură:
700 g dovleac pentru plăcintă
300 g zahăr
100 g margarină
2-3 linguri pesmet alb
100 g nucă prăjită (eu am pus alune prăjite)
1 praf scorţişoară
1 fiolă esenţă vanilie
Pentru uns pe deasupra:
1 ou


 Preparăm astfel: Luăm dovleacul şi îl curăţăm de coajă, după care îl mărunţim (fie prin răzătoare, fie dat prin robot). Într-o craţită, punem cele 100 g margarină, dovleacul şi cele 300 g zahăr. Călim astfel dovleacul şi când s-a înmuiat, îl luăm de pe foc şi adăugăm pesmetul alb. Lăsăm la răcit, apoi incorporăm aromele: scorţişoara, vanilia, nuca mărunţită.

 Pentru aluat, tăiem margarina în cuburi (eu le-am şi încălzit puţin, să se mai înmoaie) şi o amestecăm cu cu făina, praful de copr, sarea şi zahărul. Frământăm un aluat sfărâmicios, adăugăm apa, zeama de lămâie şi vanilia şi omogenizăm prin frămâtare. Adăugăm în continuare făină până se face un aluat care se dezlipeşte de pe mâini. Când e gata, îl punem 20 de minute la hodinit. Tic-tac tic-tac...
Gata, au trecut cele 20 de minute! Acum.. întindem o foaie de aluat şi o împăturim în 3. O întindem din nou şi reluăm acţiunea de încă trei ori (nu am aflat de ce, dar m-am supus reţetei). Întindem apoi o foaie cu care tapetăm tava de copt (cea cu inel, ai cărei pereţi vor fi de asemenea acoperiţi cu aluat). Aluatul care ne-a rămas va fi folosit pentru crearea grilajului de deasupra.
Următorul pas ste turnarea umpluturii de dovleac în tavă. Peste umplutură, tăiem aluatul rămas în fâşii, pe care le punem ca în imagine. Ungem pe deasupra cu ou bătut şi dăm la foc potrivit, în cuptorl pre-încins. Lăsăm cam 25-30 minute (dar verificaţi din timp în timp).

Lăsăm plăcinta să se răcească în forma de tort, după care îndepărtăm inelul şi...servim!!! Că doar mâncarea uneşte suflete, nu? Poftă bună!

Fiecare cu fasolea lui: una bătută...alta prăjită

Astăzi nu ne-am putut înţelege asupra meniului. Fiecare a tras cât a putut de singura pungă de fasole fiartă şi congelată, pregătită şi trimisă de bunica. În final, eu m-am ales cu o jumătate de bătută (fasole, evident), iar el cu o jumătate de prăjită. Vă arătăm mai jos dovezile.
Ade: pentru fasolea bătută, am dezgheţat punga de fasole pre-fiartă, după care am dat-o prin robot, astfel încât să iasă o pastă. Apoi am călit o ceapă şi am integrat-o în pasta de fasole, cu puţin muştar şi usturoi pisat. Asta am servit eu:

 Gabriel: fasolea dezgheţată şi tocată a fost pusă în tigaia pe foc peste o ceapă deja călită, amestecată cu boia. Am prăjit separat un cârnaţ. Atât.

Deeeeci...cine a mâncat mai bine?

Pasta Carbonara

Azi e duminică. Așa că am vrut să gătesc ceva rapid și gustos. Cum pastele sub toate formele sunt unul din felurile mele preferate, azi am făcut Pasta Carbonara, ca la mama ei...Rețeta am găsit-o acum ceva timp pe un site, dar nu am avut timp să o testez. Pentru că am gătit numai pentru mine, toate ingredientele sunt pentru o persoană. Dacă gătiți pentru un grup, doar înmulțiți cu câte persoane sunt.

Ingrediente:
- aproximativ 100 g paste (eu folosesc numai penne, însă se recomandă folosirea Spaghetti)
- 1 ou
- 1 cățel usturoi (dacă vă place gustul, puteți pune mai mulți)
- aproximativ 15 ml ulei de măsline
- 25 g kaiser
- 1 lingură smântână
- parmezan
- sare, piper

Se taie usturoiul felii, cât se poate de subțire, apoi se călește în uleiul de măsline. Kaiserul îl tăiem felii mai lungi, dar înguste, apoi îl călim alături de usturoi. După câteva minute luăm tava de pe foc. Separat batem oul foarte bine, cu sare si piper (mai mult).
După ce pastele s-au fiert, le scurgem de apă și le punem din nou pe foc, adăugând oul bătut. Amestecăm 1-2 minute, după care punem și kaiserul cu usturoiul. Mai amestecăm puțin, până se omogenizează, apoi adăugăm smântâna. Se amestecă din nou. În cele din urmă presărăm parmezan după gust.

Poftă bună și nu uitați: mâncarea apropie suflete!