Ciorbă de salată

Uneori mi se pune pata aşa pe câte-o mâncare şi trece mult timp până să-mi mut atenţia spre altceva. Aşa s-o întâmplat şi cu ciorba de salată şi sunt foarte mulţumită de fiecare dată când o gătesc, însă am observat că prietenii mei din alte zone ale ţării nu mănâncă această minunăţie. Am încercat şi cu slănină, fără slănină, cu păpară, fără păpară, dar nu am reuşit nici cum să-i conving să guste. Aşa că pot afirma că omul trebuie să fie ardelean pur ca să se bucure de o ciorbă de salată. Şi cum eu sunt, mă bucur tare că o pot împărţi cu voi. Pentru o oală de 4 litri o să aveţi nevoie de:

- 4 salate mari
- 5 ouă
- 2 căpăţâni usturoi
- 30 g griş
- 200 ml lapte
- mărar
- sare
- oţet

Să începem cu activitatea mea preferată, spălatul şi curăţatul salatei...Între timp punem apa la fiert, curăţăm şi feliem frumuşel şi subţirel usturoiul, spălăm şi tocăm mărarul şi le punem în oala cu apă. Când începe să fiarbă apa adăugăm şi salata, iar după 10 minute punem şi sarea. Lăsăm totul la fiert 30-40 de minute.

Înainte cu 10 minute de a stinge focul facem o păpară din 3 ouă, o pişcătură de sare şi griş, pe care o pregătim într-o tigaie cu un strop de ulei. Tăiem apoi păpara şi o adăugăm în ciorbă. Spargem celelalte 2 ouă şi separăm albuşurile de gălbenuşuri. Albuşurile le adăugăm în ciorbă, iar din gălbenuşuri, împreună cu laptele, facem dresătura, pe care o adăugăm la 20 de minute după ce am stins focul la ciorbă. În sfârşit, adăugăm sare şi oţet după gust.

Menţiune: există persoane cărora nu le place păpara în ciorbă, aşa că aceasta poate fi servită foarte bine şi separat. O preparaţi de fiecare dată când încălziţi ciorba!

Poftă bună!

Minunile Libanului...Salata Fattoush

Astăzi am călătorit prin Byblos..apoi am stat în soarele Beirutului, cu o carte fascinantă despre impresiontul suflet libanez...apoi am revenit cu picioarele pe pământ şi am mai luat o gură de salată Fattoush.

Pot spune cu mâna pe inimă că sunt fermecată de bucătăria libaneză şi în general de bucătăria Orientului Apropiat. Iar această salată este unul din preparatele mele preferate. Încercaţi-o şi vă garantez că nu veţi regreta nicio milisecundă alegerea făcută.

Mai întâi, alegem o salată proaspătă, câteva roşii, 2 castraveţi româneşti, un ardei gras verde sau galben, câteva fire de ceapă verde. Tăiem şi punem într-un bol toate ingredientele mai sus menţionate.

Separat, tăiem 3-4 lipii libaneze în fâşii, pe care mai apoi le prăjim cu puţin ulei de măsline într-o tigaie teflonată. Când au devenit crocante, oprim focul şi le lăsăm deoparte deocamdată (pentru a nu se înmuia în salată).

Separat, pregătim dressing-ul din sucul a 3-4 lămâi, ulei de măsline, mentă tocată, sumak şi pătrunjel.

Acum putem amesteca toate ingredientele şi servi cu cel mai mare drag!

Aici am adăugat şi ridichi şi cubuleţe de telemea de vacă, pentru că nu mă simt completă dacă nu servesc măcar un  preparat lactat zilnic :).

Să aveţi poftă şi să vă bucuraţi de spiritul libanez!

Salată de ton cu dressing de portocale şi busuioc

Ador salatele, mai ales dacă le pregăteşte altcineva, pentru că nu-mi place deloc să spăl salata. Dar câteodată mă sacrific şi când îmi iese o minunăţie ca cea de astăzi, parcă revin la sentimente mai bune în legătură cu spălatul salatei. Plus că o fost o dimineaţă atât de înnorată, încât trebuia să-mi revin cu ceva proaspăt. Pentru o porţie generoasă veţi avea nevoie de:

• 10 frunze de salată
• 50 g ton
• 5 măsline giant, fără sâmburi
•  zeama de la 1/2 portocală
• 1/2 linguriţă oţet
• 1/2 linguriţă ulei de măsline
• o frunză mare de busuioc proaspăt
• parmezan ras sau feliat
• o pişcătură de sare şi una de piper

Spălăm şi uscăm salata, activitatea mea preferată. Tăiem măslinele pe lung, apoi le adăugăm peste salată. Scurgem tonul de uleiul din conservă şi adăugăm 1/2 linguriţă de ulei de măsline, omogenizăm şi îl dăm deoparte până facem dressingul. Pregătim sosul din zeama de portocală, oţet, busuiocul tocat mărunt, sare şi piper. Când e totul gata, adăugăm tonul în salată, stropim cu dressing şi punem deasupra parmezan.

Deşi e foarte simplu de pregătit, salata aceasta îţi dă o stare de bine, mai ales în zile ca acestea, când plouă încontinuu. Nu ştiu de ce, dar atunci când mănânc salată am impresia că vara e mai aproape! Cred că o să mănânc în fiecare zi...

Poftă bună!

Drob de porc

Unul dintre felurile de mâncare pe care le-am pregătit pentru Paşte, de mulţi ani preferat celui din carne de miel. Nu vorbesc în numele întregii familii, dar pentru că suntem 3 la 1, minunăţia de faţă se face mereu şi la un interval de aproximativ o lună din cea mai bună pasăre - porcul. Se face foarte simplu şi e sănătos în cantităţi moderate. Pentru o tavă mică o să aveţi nevoie de:

- 1 kg de carne de porc (fleică) măcinată
- 1 căpăţână de usturoi
- 2 ouă crude
- 2 ouă fierte
- 1 ceapă albă
- pătrunjel şi mărar
- sare şi piper după gust

Se macină carnea, dacă nu aţi cumpărat-o gata măcinată şi se adaugă ouăle crude, usturoiul, ceapa, pătrunjelul şi mărarul tăiate cât mai mic, sare şi piper după gust şi se omogenizează bine bine. Se unge tava cu untură, se pune jumătate din compoziţie, după care punem frumos ouăle fierte întregi sau tăiate în două. Apoi adăugăm restul de compoziţie şi dăm la cuptor 2 ore, dintre care primele 20 de minute la foc mare, la 200 grade, iar restul la 180.
Simplu de tot, nu? Şi se poate pregăti oricând, nu numai de sărbători.

Poftă bună!

Tartă cu migdale şi sos de lămâie

Nu ştim alţii cum sunt, dar pentru noi mâncarea înseamnă mai mult decât a te hrăni. De multe ori ni s-a întâmplat să gustăm ceva minunat şi să trebuiască să închidem ochii pentru a savura mai bine nuanţele felului pe care îl aveam în faţă. Şi de cele mai multe ori, mâncarea spune o poveste şi nu este întâmplător modul în care alegem ce şi cum să mâncăm.

O simplă aromă îţi poate trezi amintiri despre care habar nu mai aveai sau te poate face să descoperi lucruri noi despre tine şi despre cei de lângă tine. O simplă aromă, pe care credeai că o cunoşti în cele mai mici detalii, te poate face să vrei să te trezeşti mai repede dimineaţa, să vrei să te întorci acasă mai devreme, să vrei să pui mâna pe telefon şi să-ţi suni cele mai bune prietene, să te plimbi pe plaje neumblate până acum, să vrei să petreci 25 de ore pe zi din 24 undeva, cu cineva...

Iar postarea de astăzi nu face excepţie, pentru că a luat viaţă tocmai din nevoia de a împărţi ceva care îţi gâdilă papilele şi le trezeşte la viaţă cu cineva special, adică cu cele mai bune prietene, dar şi cu alţi pasionaţi de bunătăţi. Şi pentru a face acest lucru, ne-am adus aminte de aromele care ne-au întâmpinat La masă cu Good Food, le-am materializat în ceva pufos pufos şi le-am trimit mai departe către Emily's cupcakes & treats, să se bucure şi alţii.

Despre ce să fie vorba? Despre migdale aromate, despre lămâie înţepătoare, despre iaurt fin şi cremos. Pentru pregătirea aluatului acestei tarte divine am folosit:

• 75 ml ulei cu aromă de lămâie
• 175 gr făină
• o linguriţă şi jumătate de praf de copt
• 50 gr migdale măcinate
• 50 gr mălai
• coaja rasă de la cele 2 lămâi
• 140 gr zahăr tos
• 2 ouă mari
• 225 gr iaurt

Am pus deasupra, după ce s-a răcit tarta, un sirop făcut din zeama de la cele două lămâi rase anterior, 85 gr zahăr tos şi 75 ml apă.

Aşadar, pentru a ne putea bucura de rezultate, mai întâi să muncim puţin, nu? :) Începem prin a încinge cuptorul la 180 grade sau la treapta 4. Apoi, ungem cu ulei o formă de tort cu diametrul de 25 cm, cu margini detasabile, pe care o căptuşim pe urmă cu hârtie de copt.

Într-un vas înalt amestecăm mălaiul, făina, praful de copt, migdalele măcinate, coaja rasă de lămâie, zahărul şi facem la mijoc o gaură. Separat, amestecăm ouăle cu iaurtul şi uleiul, le omogenizăm şi le incorporăm în ingredientele solide. Amestecăm uşor cu o lingură, pentru a omogeniza compoziţia.

Următorul pas este să turnăm viitoarea tartă în tavă şi să o dăm la cuptor, cu ochii pe ceas timp de 40 de minute. În cazul în care observăm că aceasta se rumeneşte prea repede, o acoperim cu o folie de aluminiu şi am eliminat problema.

Cât tarta este la cuptor, începem prepararea sosului astfel: punem zahărul într-o cratiţă, adăugăm zeama de la lămâi, 75 ml apă şi punem pe foc, amestecând din când în când. Lăsăm siropul să fiarbă timp de 4 minute, după care închidem focul.

Acum a venit timpul să scoatem prăjitura din cuptor. O lăsăm un pic la răcit, dar nu de tot. Îndepărtăm marginea detaşabilă, folia de aluminiu şi foaia de copt, după care înţepăm din loc în loc tarta, pentru a se pătrunde mai apoi de siropul parfumat. Turnăm peste siropul de lămâie şi cu ajutorul unei pensule de bucătărie ungem şi marginile tartei, după care purcedem la cea mai importantă etapă:

savurarea tartei alături de cei dragi!

Ade şi Simi

Tocană de ciuperci de post

După cum deja ştiţi, mai cumpăr câteodată ciuperci, fără a ştii la momentul respectiv ce o să pregătesc cu ele. De data aceasta, am hotărât să gătesc o tocăniţă de ciuperci şi, ca bonus, am făcut-o de post (să nu spuneţi nimănui, dar pentru mine am adăugat la sfârşit o lingură de smântănă). Iată ce a ieşit:

O să aveţi nevoie, pentru două porţii generoase, de:

- 500 g ciuperci
- 1 ceapă albă mare
- 1 linguriţă boia
- sare şi piper după gust
- 2 linguri făină
- 160 ml apă
- 2 linguri ulei de măsline
- pentru cei care nu ţin post, 2 linguri de smântână

Pentru început, am spălat ciupercile şi le-am uscat cu un serveţel de bucătărie şi le-am tăiat apoi pe lungime. Am tăiat ceapa cuburi mici mici şi am călit-o în ulei de măsline şi boia pentru 10-20 de secunde, după care am stins cu apă. Am mai călit 2 minute, apoi am adăugat ciupercile, pe care le-am copleşit cu apă şi piperul. Am lăsat la fiert 50 de minute, până a scăzut apa, iar ciupercile au fost gata.

În funcţie de cât de cremoasă vă place tocana, mai puteţi scurge puţin din apa în care au fiert ciupercile. Pregătiţi apoi dresătura din cele 2 linguri de făină şi apă şi o incorporaţi în tocană, adăugând şi sarea. Mai lăsaţi pe foc 2-3 minute, până consistenţa tocănii devine cremoasă.
Cei care nu ţin post pot adăuga 1 lingură de smântână la sfârşit, după ce aţi luat tocana de pe foc.
În sf'ârşit, am servit-o simplă, fără verdeaţă, dar cu lipii din făină de măciniş integral, ca să compensez ravagiile smântânii.

Poftă bună şi spor la gătit!

Un fel de salată bulgărească

Pentru mine salata bulgărească e cea care are ouă fierte. Restul ingredientelor sunt după gustul fiecăruia. Şi ce faci când ai resturi prin frigider, pe care nu le mai poţi folosi la nimic, pentru că sunt în cantitate prea mică? Faci salată bulgărească, cu de toate, dar mai ales cu ouă. Iată ce am combinat după o zi lungă de umblat prin oraş:

- 1 salată creaţă, doar pentru că e mai simpatică
- 3 ouă fierte tare
- 3 roşii de mărime medie
- 2 mâini de măsline giant, cărora le-am scos sâmburii
- câteva cubuleţe de caşcaval
- câteva cubuleţe de şuncă
- sare şi piper după gust
- ulei de măsline

Pentru început am spălat şi uscat salata, apoi i-am curăţat cotoarele, pentru că nu îmi place să le simt prin mâncare (gusturile nu se discută). Am pus salata într-un bol, am asezonat-o cu ulei, sare şi piper şi am lăsat-o să se odihnească 5 minute. Am feliat restul ingredientelor şi le-am adăugat frumos peste salata verde, amestecând uşor, ca să nu fac tot un gălbenuş în toată salata.

Şi am savurat-o într-o clipită!

Poftă bună!