vineri, 9 decembrie 2011

O altă "față" a clătitelor americane

Mi-am achiziționat cu ceva timp în urmă niște forme de silicon pentru clătite, ochiuri, păpară etc., însă nu am reușit până acum să le folosesc. Așa că astăzi am refăcut rețeta de pancakes, pe care o găsiți la Deserturi, folosind formele de silicon. Vă recomand să nu puneți toată cantitatea de făină, deoarece aluatul o să iasă prea gros și nu o să reușiti să-l întindenți în toată forma. Iată ce a ieșit:



Să aveți poftă și nu uitați: mâncarea apropie suflete!

marți, 6 decembrie 2011

Cremă de unt cu scoici

După câteva săptămâni în care meniurile conținând fructe de mare sau scoici nu au mai trecut prin bucătăria mea, am revenit cu o rețetă mai puțin convențională. Este vorba despre o cremă de unt cu scoici, bineînțeles fără cochilie. Iată ingredientele:

- un pachet de unt
- 1-2 cepe verzi
- zeama de la o jumătate de lămâie
- carnea de la 10 scoici (se găsesc prefierte, trebuie doar dezghețate și spălate)
- sare și piper după gust

Se bate untul până iese apa din el și până consistența acestuia devine cremoasă. Cu cât iese mai puțină apă, cu atât e untul mai de calitate. Se adaugă zeama de lămâie și se omogenizează - amestecați cu grijă, deoarece zeama de lămâie se va încorpora mai greu. Adăugați apoi ceapa verde tăiată, scoicile tăiate bucăți mici, apoi sare și piper după gust și amestecați. Puteți servi crema cu pâine prăjită, biscuiți sărați etc. Crema se dă la frigider, sub o formă asemănătoare celei a salamului de biscuiți.

Poftă bună și nu uitați că mâncarea apropie suflete!

duminică, 4 decembrie 2011

Prăjitură cu mere umplute

Mulţumită bucătăriei turceşti, am descoperit această minunăţie de reţetă, despre care nu credeam că poate fi atât de delicioasă.Se prepară foarte uşor şi repede şi nu necesită ingrediente ieşite din rândul lumii.
Pentru blat avem nevoie de: 2 ouă, un pahar de zahăr (am folosit o măsură de 200 gr), 1/2 pahar lapte, 1/2 pahar ulei, 2 pahare făină, 1/2 pachet praf de copt, 1 plic zahăr vanilat şi câteva mere mici şi tari (am folosit vreo 9, pentru că atâtea încăpeau în forma mea de tort, dar cantitatea lor depinde de spaţiul pe care îl oferă recipientul în care coaceţi prăjitura).
Pentru cremă folosim 1 ou, 3 linguri de zahăr, 2 linguri de făină, 2 pahare de lapte, esenţă de vanilie şi eventual esenţă de portocală şi scorţişoară.
Pentru început, spălăm merele, le scoatem mijlocul şi le curăţăm de coajă, iar apoi le aşezăm în forma de tort ca în imagine. Apoi preparăm aluatul: batem ouăle cu zahărul simplu şi vanilat, după care adăugăm laptele, uleiul şi încet încet făina şi praful de copt. Turnăm compoziţia omogenizată în forma de tort, printre mere.
Dăm tava la cuptorul încălzit în prealabil, până se rumeneşte aluatul.
Între timp, pregătim cremaaaa...Batem oul cu zahărul bine,  într-un vas cu fundul cât mai gros, apoi adăugăm treptat făina, omogenizăm fără să facem cocoloaşe, apoi adăugăm laptele şi punem pe foc. Amestecăm continuu în cremă, pentru a evita să se prindă de vas, şi dăm de pe foc când s-a întărit. Lăsăm la răcit, iar apoi adăugăm esenţele.
Când şi blatul şi crema sunt răcite, turnăm crema în mere (în cazul în care aluatul a crescut încât este mult şi în interiorul merelor, îl scobim frumos, pentru a face loc cremei).


 Tot ce a mai rămas de făcut este să vă bucuraţi de acest desert deosebit şi să îl împărţiţi cu cei dragi, pentru că deja ştiţi: mâncarea apropie suflete!

vineri, 2 decembrie 2011

Onion rings sau inele de ceapă



Deşi am gătit toată ziua (nu foarte consistent, ce-i drept), pe seară ni s-a făcut foooame şi poftă de inele de ceapă. Eu m-am ocupat de ele, şi Gabriel, care orice ar fi nu s-ar sătura cu 4 felii de ceapă, s-a ocupat de piure-ul şi friptura din imagine.
Cum facem onion rings? Tăiem ceapa în felii rotunde, ca în imagine. Separat, pregătim aluatul în care vom prăji inelele, dintr-un ou bătut şi făină. Dacă îl facem prea gros, îl mai diluăm cu apă. Totuşi, trebuie să rămână destul de consistent. Dăm feliile de ceapă prin aluat, apoi le prăjim într-o tigaie cu ulei încins.
Cum era de aşteptat, le scoatem pe un şerveţel de hârtie, care să absoarbă uleiul în exces.
Servim calde şi ne bucurăm de sufletele din jurul nostru!

Gözleme

Yyi günler! Nasılsın?
 
Reţeta asta de pe blogul Laurei Adamache, care ne-a plăcut la nebunie mie şi Siminei şi cu care ne-am început ziua de azi, mi-a adus aminte de cursurile mele de limba turcă, de care îmi este şi acuma dor.
Find o reţetă turcească, nu am găsit foi yufka, pe care le-am înlocuit cu foi de plăcintă (care se găsesc oriunde la noi).
Pentru grozăviile astea am folosit un pachet de 400 gr foi de plăcintă, cam 300 gr telemea, un sfert de căniţă mică de lapte şi puţin ulei de struguri. Merge pus şi mărar şi pătrunjel, pentru cui îi place.
Începem: desfacem pachetul de foi şi le separăm, cât mai uşor cu putinţă, pentru că sunt foarte fragede. Folosim câte două foi odată: le ungem cu lapte folosind un penson, apoi adăugăm brânză rasă deasupra. Îndoim marginile spre interior, apoi împachetăm ca pe un plic şi o punem în tigaia încinsă. Când e rumenită, o întoarcem pe partea cealaltă.
Scoatem gözlemicime pe prosoape de hârtie, ca să eliminăm orice urmă de ulei şi... afiyet olsun!

Pentru că şi gözlemicile astea rumenite apropie suflete!

Banane în zahăr ars cu cremă de vanilie

Și dacă tot ne-au rămas batoane de scoțisoară de la supă, ne-am pus imaginația la contribuție și am pregătit un al doilea desert, mai neconvențional. Aveți mai jos ingredientele:

- 2 banane medii
- 2-3 linguri zahăr
- cremă de vanilie (aceeași folosită pentru umplerea Cupcakes)
- batoane de scorțișoară

Am fiert batoanele de scorțișoară în puțină supă de mere, pentru a deveni mai moi și a se deschide. Dacă nu aveți supă de mere, puneți-le la fiert în apă. Între timp, am pregătit crema de vanilie, a cărei rețetă o găsiți la postarea "Cupcakes cu cremă de vanilie la rece", cu mențiunea că am folosit doar jumătate din cantități. Am tăiat bananele în bucăți mai mari și le-am băgat pentru 1 minut la cuptorul cu microunde. Apoi am ars zahărul într-o tigaie și am adăugat și bananele, pe care le-am mai lăsat 1-2 minute. Batoanele de scorțișoară le-am umplut cu crema de vanilie și vedeți și voi ce a ieșit.

Să aveți poftă și dulceața acestui desert să vă apropie sufletele!




Supă de mere cu scorţişoară

Azi am făcut muuult team work, multă foame şi multă..artă! Aşadar, Simi şi cu mine ne-am pus pe gătit supă de mere, dpă reţeta lui Emily, adaptată pe gustul nostru.
Am folosit 5 mere, 2 clementine micuţe, scorţişoară măcinată, 7-8 cuişoare, 5 linguri de zahăr, 1,5 litri apă, esenţă de portocale, 3 batoane de scorţişoară.

Buuuun. Punem apa la fiert, adăugăm condimentele şi clementinele despărţite în câte 2 felii. Ne apucăm de curăţat şi tăiat bucăţi merele, pe care le adăugăm în supă după ce a dat 3-4 clocote. Mai fierbem încă 10 minute. Apoi punem în boluri şi ne bucurăm de savoarea delicioasă şi aroma de sărbători!
Poftă bună şi nu uitaţi că mâncarea apropie suflete!

joi, 1 decembrie 2011

Cremă de zahăr ars

În weekend am făcut o cremă de zahăr ars, pentru că are gust a iarnă și miroase a sărbători.
Folosim: 8 ouă, 1 l lapte, esențe, o cană zahăr, 2 linguri zahăr pentru ars.
Batem ouăle întregi, le amestecăm cu zahărul, laptele și esențele.
Luăm o oală bine uscată, înaltă, pe care o punem pe foc cu cele 2 linguri de zahăr (aveți mare grijă, dacă e puțin umedă, va sări zahărul și arde destul de rău). Tapetăm oala cu zahărul ars (adică o rotim ca lichidul maroniu să ajungă pe toată suprafața oalei, inclusiv pe pereții ei), peste care turnăm compoziția și dăm la cuptor, la foc mic, până vedem că e gata (cam 45 minute).
Enjoy și nu uitați că mâncarea apropie suflete!

Tort cu fructe și ciocolată albă


Tortul este făcut ceva mai demult (așa se explică slaba calitate a fotografiilor), dar este absolut delicios și a impresionat profund audiența căruia se adresa (Simi poate confirma :))
Vom folosi pentru blat: 3 ouă, 80 g zahăr, 40 g făină, 40 g amidon, 1 plic zahăr vanilat, 1 linguriță praf de copt, 10 ml ulei.
Pentru cremă avem nevoie de: 200 g ciocolată albă, 2 ouă, 60 g unt, 1 plic zahăr vanilat, 200 g frișcă și 300 ml lapte.
În fine, pentru decor avem nevoie de: 4 rondele ananas, 50 g căpșune, 1 kiwi, 1 portocală, 2-3 bucăți mure, 50 g coacăze roșii, 2 felii mandarine, 200 g frișcă, 1 plic gelatină incoloră, 300 g ciocolată neagră de menaj, 1 panglică colorată. La categoria fructe, puteți folosi ce vă place mai mult și să îl decorați cum doriți. Pot fi folosiți si strugurii, și vișinele, orice îi dă culoare și aspect plăcut, dar și gust răcoritor.
Cum procedăm pentru blat: separăm ouăle și batem albușurile spumă, cu un praf de sare. Adăugăm zahărul, gălbenușurile, zahărul vanilat și uleiul. înglobăm făina și amidonul împreună cu praful de copt. Amestecăm bine și punem compoziția într-o formă de tort cu inel îmbrăcată în hârtie de copt. Coacem timp de 20 de minute, la foc potrivit.
Pentru cremă, topim ciocolata și untul pe bain-marie, până obținem o cremă. Batem apoi frișca cu laptele. Batem cele 2 albușuri spumă, apoi adăugăm, ca la blat, zahărul, zahărul vanilat, gălbenușurile, ciocolata topită și 200 g de frișcă. Răsturnăm blatul într-o farfurie, cu fundul în sus. Însiropăm cu sucul scurs de la fructe. Adăugăm peste blat jumătate din crema preparată. Adăugăm diferite fructe deasupra cremei, iar restul îl păstrăm pentru a decora tortul. Punem apoi și restul de cremă. Ținem la rece timp de 4 ore, pentru a se întări crema.
Ornarea se realizează cu frișcă și diferite fructe. Dizolvăm gelatina așa cum scrie pe plic, apoi o întindem peste fructe. Topim apoi ciocolata neagra pe bain-marie. O întindem pe o foaie de copt și o lăsăm puțin la răcit. Cu un cuțit bine încins la foc tăiem dreptunghiuri de ciocolată, pe care le așezăm de jur împrejurul tortului, sub forma unui gărduleț. Legăm apoi tortul cu o panglică colorată, subțire.
Mmmmm..și tortul de față a apropiat toate sufletele din jurul mesei!

miercuri, 30 noiembrie 2011

Fishfingers cu sos Tzatziki

Am primit un pachet de fishfingers, şi pentru că nu aveam cu ce să le gătesc rapid, am făcut un sos tzatziki de s-a lins toată lumea pe degete (ale lor, dar şi cele de peşte).
Aşadar, am prăjit fishfingers-urile şi le-am scos la scurs pe un prosop de hârtie.



Sosul tzatziki a fost făcut din smântână, usturoi pisat, mărar şi un castravete murat, tăiat bucăţele cât mai mici. Iată ce a ieşit.
Şi ca de obicei, mâncarea a apropiat suflete!

Ciorbă rădăuţeană

Nu ştiu clar dacă e rădăuţeană sau nu, dar cel puţin seamănă. Pentru ciorba asta, avem nevoie de: ceapă, ustoroi, piept de pui, legume de corbă, zarzavat, un ou, iaurt (e mai dietetic decât smântâna), opţional borş.
1. Punem carnea de pui la fiert, întreagă.
2. SEPARAT, călim ceapa, adăugăm legumele şi zarzavatul.
3. Când a fiert carnea, a scoatem, o spălăm şi o tăiem bucăţele, după care o adăugăm în oala cu legume şi fierbem în continuare.
4. La sfârşit, adăugăm borş pentru un ultim clocot (opţional) şi ustoroiul pisat.
5. După ce s-a răcit puţin, adăugăm iaurtul împreună cu oul bătut, ceva verdeţuri şi
6. Savurăăăăăm!!!

Asta pentru că mâncarea apropie suflete!

Snitzel de ciuperci - Mushroom Schnitzel (varianta James Reeson)

Această rețetă stă cam de mult timp pe lista mea de postări, așa că m-am hotărât să v-o împărtășesc astăzi, în ultima zi de noiembrie și cu o zi înainte de marea petrecere națională, poate veți vrea să renunțați la meniul tradițional de 1 Decembrie și să încercați niște ciupercuțe delicioase. Rețeta îi aparține lui James Reeson și am pregătit-o exact cum ne sfătuiește el, cu o singură excepție, din motive obiective, pe care o voi menționa mai încolo. Iată ingredientele:

- 2 ciuperci pleurotus, pentru că sunt mari
- 100 g făină
- 150 g pesmet
- 2 ouă bătute
- o mână de mentă mărunțită
- o mână de busuioc mărunțit
- 2-3 căței de usturoi (trebuie zdrobit)
- 5 linguri de ulei de măsline extra virgin
- 1 pahar de vin alb
- 100 g rucola
- 1/2 ceapă roșie
- 2-3 linguri oțet din vin roșu

După cum am menționat anterior, mărunțim menta și busuiocul și le amestecăm cu uleiul de măsline, pentru a face o marinată pentru ciuperci. Lăsăm ciupercuțele la marinat cam 30 minute, la rece. Apoi prăjim ciupercile în această marinată, la foc mic, până când acestea devin moi, fără să mai adăugăm ulei. Când sunt gata, stingem cu vin, lăsăm câteva secunde pe foc, apoi scoatem ciupercile și le lăsăm la răcit.
Lăsăm marinata pe foc, pentru a se evapora vinul pe jumătate. Adăugăm apoi ceapa tăiată fin, usturoiul zdrobit și oțetul, mai lăsăm să fiarbă 2-3 minute, apoi luăm de pe foc.
După ce s-au răcit ciupercile, le dăm prin făină, ou și apoi pesmet, de două ori, ca să fie foarte crocant învelișul.
Și aici intervine schimbarea făcută de mine: rețeta spune să dăm ciupercile la cuptor, la 250 grade, pentru 15-20 minute. Eu le-am făcut pe grill, din motive obiective, lăsându-le cam 20 minute.
Între timp, peste rucola turnați sosul de mentă, busuioc, ceapă etc. în care am prăjit ciupercile și omogenizați, apoi serviți alături de ciuperci.

Poftă bună. Și nu uitați că mâncarea apropie suflete!

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Snitzel de ciuperci (Varianta A)

Pentru că am încercat pasta de avocado cu somon a Siminei, (dovada e aici, în castronel) şi pentru ca mi-au mai rămas nişte bucăţele de somon, a decis să fac, oarecum împotriva voinţei mele, nişte snitzele de ciuperci. Varianta oficială va fi postată de Simina ceva mai încolo.
Am folosit: 4 ciuperci mari, restul de somon (4 bucăţele), 4 felii de brânză topită, făină, un ou, pesmet, condimente, ulei.
Am curăţat ciupercile, le-am spălat şi uscat. Apoi, am făcut aluatul de făină cu ou şi un pic de apă într-un bol, şi în altul pesmetul amestecat cu condimente. Am dat ciupercile prin amestecul de făină, apoi prin pesmet. În locul unde era codiţa, am pus felia de somon afumat, pe care am prins-o cu scobitori de ciupercă. Le-am pus în tigaia cu ulei încins până au devenit maroniu închis.
Le-am scos apoi pe un şerveţel pentru absorbirea uleiului în exces, am scos scobitorile şi am aşezat felia de brânză topită peste somon.
Iată ce a ieşit în final. Eu nu mănânc ciuperci, deci nu pot spune că mi-au plăcut, însă Gabriel abia mi-a lăsat una pentru pozat. Aşa că presupun că nu au fost prea rele.


Poftă bună şi nu uitaţi că mâncarea apropie suflete!

vineri, 25 noiembrie 2011

Pasta aglio, olio e peperoncino

Și iată-mă din nou la paste, după un meniu atât de puțin caracteristic mie - scoici și somon afumat. De data aceasta, pregătesc niște paste "speciale"...aproape goale s-ar spune, dacă am judeca după gusturile noastre, ale românilor. Este vorba despre paste cu usturoi, ulei și ardei iute. Că doar știți cum se spune: mai puțin e mai mult! Așa că să gătim. Aveți mai jos ingredientele:

- penne (aproximativ 100 g/persoană)
- 2-3 căței de usturoi (și mai mult pentru cantități de paste mai mari)
- ulei de măsline
- ardei iute - eu voi folosi un amestec de peperoncino deshidratat

Fierbem pastele al dente. Separat, tăiem usturoiul și îl călim ușor într-o tigaie, fără a-l arde. Pentru că ardeiul iute este deshidratat, nu îl putem căli, așa că îl adăugăm imediat ce am luat usturoiul de pe foc și omogenizăm. Scurgem bine pastele de apă și le adăugăm în tigaie, peste usturoi, ulei și peperoncino. Mai lăsăm pe foc câteva secunde, amestecând mereu. Și cum frumusețea mâncării stă în accentele personale ale fiecăruia, eu mai adaug și busuioc, cules cu drag din grădina personală și uscat.

Poftă bună și sper ca aceste paste cu usturoi să vă apropie măcar sufletele!

miercuri, 23 noiembrie 2011

Pastă de avocado cu somon afumat


Combinațiile cu avocado sunt unul dintre aperitivele mele preferate. Iar dacă de obicei pregăteam rapid un avocado un ulei de măsline și ou fiert, de data aceasta am mers puțin mai departe, inspirată de minunatele rețete ale lui Edith Frîncu. Ingredientele sunt următoarele:

- 2 bucăți avocado (trebuie să fie coapte, altfel nu le veți putea pasa cu furculița)
- 50 g pește afumat - eu am ales somon
- 1 linguriță muștar
- câteva fire de ceapă verde
- 1/2 ardei gras roșu
- 1 cățel de usturoi
- zeamă de lămâie
- sare după gust

Curățăm avocado de coajă, tăiem pe lung în două, scoatem sâmburele și apoi pasăm cu furculița. În cazul în care nu găsiți avocado coapte, folosiți doar miezul scobit. Stropim pasta cu zeama de la o jumătate de lămâie, pentru a împiedica oxidarea. Tăiem apoi peștele, ceapa, ardeiul gras și usturoiul cât se poate de mărunt și le amestecăm cu pasta de avocado, adăugând și muștarul. Pasta de amestecă până la omogenizare. Sarea se adaugă la sfârșit, după ce ați gustat amestecul final, deoarece se poate ca peștele să fie destul de sărat. Pasta se păstrează la frigider până în momentul servirii.

Să aveți poftă și nu uitați că mâncarea apropie suflete!

luni, 21 noiembrie 2011

Midii în sos alb

Nu știu cum se face, dar toate mâncărurile mele sunt în sos alb...Oricum....este o rețetă delicioasă pentru împătimiții de scoici/fructe de mare. Deși mulți se feresc să gătească așa ceva, complexitatea rețetei e una redusă și cu siguranță veți impresiona cu acest fel de mâncare. Recunosc că și eu am avut ceva rețineri la început, dar au ieșit extrem de gustoase. Ingredientele sunt următoarele:

- 1 kg de midii (se găsesc în toate hipermarketurile și sunt mai ieftine decât orice tip de carne)
- 1 legătură pătrunjel
- 2 cepe
- 2 pahare vin alb
- 30 g unt
- 125 ml smântână
- 4 căței de usturoi
- sare, piper după gust

Se toacă pătrunjelul, ceapa și usturoiul. Midiile se curăță cu un cuțit de eventualele resturi de alge, nisip etc. Apoi le spălăm într-un vas cu apă, în mai multe rânduri, fără a le lăsa la înmuiat, până apa rămâne limpede. Topim untul într-o tigaie, apoi călim ceapa câteva minute. Adăugăm usturoiul, pătrunjelul, midiile și condimentele, apoi vinul și smântâna. Se acoperă și se lasă la foc mare 5 minute. După 5 minute verificați în ce măsură s-au deschis midiile - pe cele nedeschise le aruncați, nu sunt bune de mâncat.

Poftă bună și nu uitați: mâncarea apropie suflete!

miercuri, 16 noiembrie 2011

Cupcakes cu cremă de vanilie și fructe de pădure la rece

Aceste "brioșe" cu cremă de vanilie sunt unul din deserturile mele preferate. Rețeta este de fapt o combinație, aluatul făcând parte dintr-o rețetă de-a lui James Reeson, crema fiind luată de pe internet, iar topingul fiind ideea mea, deoarece mi se părea totul "fără sare și piper". Este un desert care se prepară la rece, foarte simplu și arată de milioane. Aveți aici ingredientele pentru 6 brioșe:

Aluat
- 200 g muesli crocant (cu siguranță bucățile vor fi prea mari, eu le-am fărâmițat cu făcălețul/sucitorul)
- 100 g unt topit
- forme de brioșe

Muesliul se amestecă cu untul topit până la omogenizare. Cu acestă compoziție vom umple formele de brioșe, inclusiv pe margini, după ce am pus hârtie specială pentru brioșe. Se dau la rece pentru cel puțin o oră (dacă nu vă grăbiți le puteți lăsa mai multe ore, pentru a fi cât mai bine închegate).

Cremă de vanilie

- 250 ml lapte
- 50 g zahăr
- 2 gălbenușuri
- 20 g amidon
- esență de vanilie

Se pune laptele cu zahărul la fiert, la foc mic. Până începe să fiarbă laptele, gălbenușurile se freacă bine cu amidonul. Se adaugă apoi, pe rând și amestecând bine după fiecare, 10 linguri de lapte fierbinte peste gălbenușuri. Se toarnă apoi restul de lapte, în fir subțire, amestecând tot timpul cu un tel. Compoziția se pune din nou pe foc mediu, amectecând neîncetat. Când simțim că se îngroașă crema, dăm focul la minim și mai amestecăm 30 de secunde. Se ia rapid oala de pe foc și se așază cu fundul într-un vas cu apă rece anterior pregătit. Se adaugă esența de vanilie și se mai amestecă pentru 2-3 minute. Se mută crema călduță într-un vas, se acoperă cu folie de plastic și se dă la rece.

Sos de fructe de pădure
- aproximativ 200 g fructe de pădure
- 2 linguri de zahăr
- esență de rom

Se pun fructele într-o tigaie și se călesc alături de zahăr până când acesta se topește complet. La final se adaugă esența de rom.

După de scoatem brioșele de la rece le umplem cu crema de vanilie și le ornăm cu sosul de fructe. Să aveți poftă bună și nu uitați: mâncarea apropie suflete!


duminică, 6 noiembrie 2011

Plăcintă cu dovleac

 ...Că tot a fost Halloween-ul. Şi pentru că abia acuma am pus mâna pe un dovleac pentru plăcintă. Şi pentru că de mâine iar mă duc la lucru/şcoală, lucru/şcoală şi vneri mă minunez în faţa bucătăriei ca un copil cu o jucărie nouă.
După o perioadă de "research", m-a convins o reţetă de tartă cu dovleac din revista Click. Să purcedem! Pentru aluat:
250 g margarină
250-300 g făină (pentru început)
80 ml apă
1 linguriţă zeamă de lămâie
3 linguri zahăr
1/2 fiolă vanilie
1 linguriţă praf de copt
1 praf de sare
Pentru umplutură:
700 g dovleac pentru plăcintă
300 g zahăr
100 g margarină
2-3 linguri pesmet alb
100 g nucă prăjită (eu am pus alune prăjite)
1 praf scorţişoară
1 fiolă esenţă vanilie
Pentru uns pe deasupra:
1 ou


 Preparăm astfel: Luăm dovleacul şi îl curăţăm de coajă, după care îl mărunţim (fie prin răzătoare, fie dat prin robot). Într-o craţită, punem cele 100 g margarină, dovleacul şi cele 300 g zahăr. Călim astfel dovleacul şi când s-a înmuiat, îl luăm de pe foc şi adăugăm pesmetul alb. Lăsăm la răcit, apoi incorporăm aromele: scorţişoara, vanilia, nuca mărunţită.

 Pentru aluat, tăiem margarina în cuburi (eu le-am şi încălzit puţin, să se mai înmoaie) şi o amestecăm cu cu făina, praful de copr, sarea şi zahărul. Frământăm un aluat sfărâmicios, adăugăm apa, zeama de lămâie şi vanilia şi omogenizăm prin frămâtare. Adăugăm în continuare făină până se face un aluat care se dezlipeşte de pe mâini. Când e gata, îl punem 20 de minute la hodinit. Tic-tac tic-tac...
Gata, au trecut cele 20 de minute! Acum.. întindem o foaie de aluat şi o împăturim în 3. O întindem din nou şi reluăm acţiunea de încă trei ori (nu am aflat de ce, dar m-am supus reţetei). Întindem apoi o foaie cu care tapetăm tava de copt (cea cu inel, ai cărei pereţi vor fi de asemenea acoperiţi cu aluat). Aluatul care ne-a rămas va fi folosit pentru crearea grilajului de deasupra.
Următorul pas ste turnarea umpluturii de dovleac în tavă. Peste umplutură, tăiem aluatul rămas în fâşii, pe care le punem ca în imagine. Ungem pe deasupra cu ou bătut şi dăm la foc potrivit, în cuptorl pre-încins. Lăsăm cam 25-30 minute (dar verificaţi din timp în timp).

Lăsăm plăcinta să se răcească în forma de tort, după care îndepărtăm inelul şi...servim!!! Că doar mâncarea uneşte suflete, nu? Poftă bună!

Fiecare cu fasolea lui: una bătută...alta prăjită

Astăzi nu ne-am putut înţelege asupra meniului. Fiecare a tras cât a putut de singura pungă de fasole fiartă şi congelată, pregătită şi trimisă de bunica. În final, eu m-am ales cu o jumătate de bătută (fasole, evident), iar el cu o jumătate de prăjită. Vă arătăm mai jos dovezile.
Ade: pentru fasolea bătută, am dezgheţat punga de fasole pre-fiartă, după care am dat-o prin robot, astfel încât să iasă o pastă. Apoi am călit o ceapă şi am integrat-o în pasta de fasole, cu puţin muştar şi usturoi pisat. Asta am servit eu:

 Gabriel: fasolea dezgheţată şi tocată a fost pusă în tigaia pe foc peste o ceapă deja călită, amestecată cu boia. Am prăjit separat un cârnaţ. Atât.

Deeeeci...cine a mâncat mai bine?

Pasta Carbonara

Azi e duminică. Așa că am vrut să gătesc ceva rapid și gustos. Cum pastele sub toate formele sunt unul din felurile mele preferate, azi am făcut Pasta Carbonara, ca la mama ei...Rețeta am găsit-o acum ceva timp pe un site, dar nu am avut timp să o testez. Pentru că am gătit numai pentru mine, toate ingredientele sunt pentru o persoană. Dacă gătiți pentru un grup, doar înmulțiți cu câte persoane sunt.

Ingrediente:
- aproximativ 100 g paste (eu folosesc numai penne, însă se recomandă folosirea Spaghetti)
- 1 ou
- 1 cățel usturoi (dacă vă place gustul, puteți pune mai mulți)
- aproximativ 15 ml ulei de măsline
- 25 g kaiser
- 1 lingură smântână
- parmezan
- sare, piper

Se taie usturoiul felii, cât se poate de subțire, apoi se călește în uleiul de măsline. Kaiserul îl tăiem felii mai lungi, dar înguste, apoi îl călim alături de usturoi. După câteva minute luăm tava de pe foc. Separat batem oul foarte bine, cu sare si piper (mai mult).
După ce pastele s-au fiert, le scurgem de apă și le punem din nou pe foc, adăugând oul bătut. Amestecăm 1-2 minute, după care punem și kaiserul cu usturoiul. Mai amestecăm puțin, până se omogenizează, apoi adăugăm smântâna. Se amestecă din nou. În cele din urmă presărăm parmezan după gust.

Poftă bună și nu uitați: mâncarea apropie suflete!