Sandwich dublu cu ou fiert, bacon şi legume

Recunosc de la început că nu sunt înnebunită după sandwich-uri, în primul rând pentru că au pâine. Totuşi, sunt la fel de sinceră când afirm că papilele mele gustative o iau razna la vederea unor feliuţe pufoase şi albe de pâine pentru tramezzini. Aşa că am îmbinat minunatele felii de pâine fără coajă cu ce am găsit şi eu prin frigider, însă menţionez că există combinaţii cu şi mai multă savoare, pe care însă le evit din cauza unor probleme de sănătate. Dar sunt sigură că unii dintre voi se vor putea bucura de ele fără dureri ulterioare. Pentru două astfel de sandwich-uri veţi avea nevoie de:

• pâine pentru tramezzini sau pâinea voastră preferată
• maioneză (50 g smântână, puţin ulei de măsline, zeamă de lămâie, un praf de şofran, sare)
• 1 ou fiert, feliat
• 4 feliuţe de kaizer, prăjite fără ulei într-o tigaie nonaderentă
• o mână de mix de legume, fierte cu puţină sare

Bun... Ungem feliile de pâine şi pe o parte şi pe alta cu maioneză, cu excepţia primeia, apoi punem câteva feliuţe de ou, o felie de kaizer şi apoi un strat de legume. Procedăm la fel cu al doilea etaj al sandwich-ului. Fixăm totul cu o ţepuşă, ca să nu facem prin casă tot o boabă de mazăre şi una de porumb, mai ales dacă serviţi aceste bunătăţi alături de prieteni.

Dar acum vine partea interesantă. Vă recomand să adăugaţi nişte feliuţe de castraveţi muraţi uşor picanţi sau, dacă vreţi să mergeţi şi mai departe, schimbaţi umplutura celui de-al doilea etaj. În loc de kaizer puteţi folosi fish fingers, peste care puneţi şi un strat de rucola sau chiar salată.

Să aveţi poftă bună!

Vinete la grătar cu dressing de usturoi

Una dintre mâncărurile preferate ale surorii mele. Și dacă tot am avut vinete în grădină, ne-am pus pe grătărit. Recunosc că nu sunt o mare fană a legumelor la grătar, însă dressing-ul m-a făcut să uit de toate și am mâncat și eu câteva feliuțe, ca să dau un exemplu bun. Veți avea nevoie de:

• 2 vinete, tăiate în feliuțe de aproximativ 2 mm
• ulei de măsline
• oțet balsamic
• 3-4 căței de usturoi
• pătrunjel
• sare

Puneți vinetele pe grătar și stați cu ochii pe ele până sunt gata, întorcându-le de pe o parte pe alta. Pregătiți apoi dressing-ul din 60-70 ml ulei de măsline, oțet balsamic și sare după gust, usturoi crestat și pătrunjel tăiat mărunt. Turnați dressing-ul peste vinete și amestecați cu grijă, ca să nu striviți vinetele. Simplu!

Poftă bună!

Hummus picant

Sau pastă de năut, așa, mai pe românește. Nu cunosc eu prea mulți amatori de hummus, însă pentru cei cărora le place am pregătit această pastă de năut acasă, mai ales după numeroase experiențe în care am cumpărat de la magazin gata stricată, deși era în termenul de garanție. Așa că am decis să-mi prepar propria pastă de năut, cu câteva adăugiri personale. O să aveți nevoie de:

• 1 conservă năut (400 g)
• 1 praz mic, fără frunze
• 5 căței usturoi
• 3 linguri ulei de măsline
• 1 lingură semințe de susan
• 1 linguriță chimen
• zeama de la 1/2 lămâie
• un vârf de cuțit de fulgi de chili
• boia dulce pentru decor

Bun...Scurgeți bine bine năutul din conservă și îl trageți la tigaie, pentru 5 minute, în ulei de măsline cu prazul și usturoiul tăiate mărunt și o lingură de apă. Apoi punem năutul din tigaie în blender, adăugăm restul de ingrediente - mai puțin boiaua - având grijă ca năutul să fie acoperit de apă călduță cel puțin pe jumătate. Mixăm până amestecul devine o pastă tartinabilă. Dacă e prea gros, mai adăugați puțină apă călduță și dați prin blender din nou. 

Lăsați la răcit și apoi serviți pe pâine sau lipie cu boia dulce și sare de mare. Poftă bună!

Bruschete cu cremă de spanac şi poached egg

Din nou îmi cer scuze pentru absenţa îndelungată, dar în ultimele două săptămâni am fost plecată prin ţară, mi-am dat peste cap kilometrajul. Acum, că am revenit la bucătăria mea înghesuită de una singură, fără Ade, care e pe alte meleaguri, am trecut la golirea congelatorului, cu singurul gând de a face loc nenumăratelor cutii şi pachete de îngheţată. 

Aşa a ieşit la iveală spanacul, pe care l-am urât când eram mică, nu ştiu de ce. Şi cum spanacul cu ochiuri e tradiţional la mine acasă, am zis să-l pregătesc şi eu tot cu ou, dar mai altfel. Iar după serile de marţi la Master Chef, m-am încumetat să fac poached egg sau ou poşat (nu sună bine deloc aşa). Am folosit:

• 200 g spanac congelat, deja fiert
• 4 căţei de usturoi
• 1/2 ceapă albă
• 2 linguri de ulei de măsline
• 1 lingură făină
• 2 linguri bulion
• 50 ml lapte
• zeama de la 1/2 lămâie
• sare după gust
• 1 ou
• 2 felii de pâine
• 1 lingură de oţet

Crema de spanac se face foarte uşor. Într-o cratiţă punem cele 2 linguri de ulei şi ceapa tăiată mic, lăsăm 10-20 de secunde la călit, apoi stingem cu apă. După ce scade apa, adăugăm făina şi bulionul şi imediat 1/2 pahar de apă. Lăsăm la fiert 5 minute, amestecând continuu, până sosul prinde consistenţă. 

Luăm sosul de pe foc, adăugăm spanacul dat prin blender sau tăiat pur şi simplu, dacă vă place mai mare, usturoiul, laptele, sarea şi zeama de lămâie şi omogenizăm.

Bruschetele le facem din pâine sau pave vechi de 1-2 zile, într-o tigaie antiaderentă cu un strop de ulei sau pur şi simplu la prăjitorul de pâine, după care adăugăm uleiul de măsline.

Iar acum vine distracţia cu oul poşat. Punem apă la fiert într-o oală joasă, iar când începe să fiarbă adăugăm oţetul. Spargem oul într-un recipient, ca să nu se împrăştie şi îl adăugăm uşor în apă când aceasta clocoteşte. Lăsăm oul la fiert 4 minute, apoi îl scotem şi îi îndepărtăm franjurii de pe margine cu un cuţit. Când îl tăiem gălbenuşul ar trebui să curgă.

Pe bruschete punem spanacul şi oul.

Poftă bună!

Mini gustări cu bacon și brânză frământată cu cimbru

Ador brânza frământată. Pe vremuri, când timpul nostru curgea ca cel al lui Moromete, pregăteam brânza frământată acasă. Era un ritual de familie, toată lumea participa, iar eu nu înțelegeam de ce alți copii erau afară la joacă, pe când eu trebuia să dau cașul prin mașina de tocat. Dar era fain, nu aveam nici o grijă, iar rezultatul final era spectaculos, mai ales pe timp de iarnă, când scoteam câte un sul de brânză din congelator. Astăzi, cumpărăm brânza frământată de la niște producători locali din Covasna și pe cuvânt că e ca a mamei. Chiar dacă nu o mai pregătim acasă, tot nu am vrut să renunțăm la savoarea ei originală.

Pentru că am congelatorul plin de punguțe de brânză frământată, porționate în așa fel încât să nu stea în frigider mai mult de câteva zile, am decis să pregătesc gustările acestea simple, pe care le puteți servi și la micul dejun, că doar pe vremuri asta mâncam în loc de cereale cu lapte. O să aveți nevoie de:

• câțiva biscuiți integrali, cu sare sau fără
• câteva felii de bacon
• brânză frământată
• cimbru
• busuioc

Nu aveți de pregătit decât baconul, într-o tigaie nonaderentă, fără ulei. Lăsați câte 2 minute pe fiecare parte, apoi scoateți pe un servețel absorbant de bucătărie. Pe fiecare biscuit puneți câte 1 felie de bacon, iar pe deasupra brânză frâmântată presărată cu cimbru. Eu am servit pe lângă și roșii cherry și busuioc. Deși e atât de simplu, vă garantez că o să vă încânte papilele gustative!

Poftă bună!

Drob de porc

Unul dintre felurile de mâncare pe care le-am pregătit pentru Paşte, de mulţi ani preferat celui din carne de miel. Nu vorbesc în numele întregii familii, dar pentru că suntem 3 la 1, minunăţia de faţă se face mereu şi la un interval de aproximativ o lună din cea mai bună pasăre - porcul. Se face foarte simplu şi e sănătos în cantităţi moderate. Pentru o tavă mică o să aveţi nevoie de:

- 1 kg de carne de porc (fleică) măcinată
- 1 căpăţână de usturoi
- 2 ouă crude
- 2 ouă fierte
- 1 ceapă albă
- pătrunjel şi mărar
- sare şi piper după gust

Se macină carnea, dacă nu aţi cumpărat-o gata măcinată şi se adaugă ouăle crude, usturoiul, ceapa, pătrunjelul şi mărarul tăiate cât mai mic, sare şi piper după gust şi se omogenizează bine bine. Se unge tava cu untură, se pune jumătate din compoziţie, după care punem frumos ouăle fierte întregi sau tăiate în două. Apoi adăugăm restul de compoziţie şi dăm la cuptor 2 ore, dintre care primele 20 de minute la foc mare, la 200 grade, iar restul la 180.
Simplu de tot, nu? Şi se poate pregăti oricând, nu numai de sărbători.

Poftă bună!

Pizzete...varianta mignonă pentru large size pizza!

Se poate întâmpla să avem o poftă nebună de o felie de pizza cu un topping anume, o felie cu un altul, o altă felie cu un alt topping şi tot aşa. Sau poate vrem pizza, dar ştim că nu vom mânca o porţie întreagă. Şi se mai poate să vrem să o preparăm în casă.
Atunci intră în scena pizzetele, sau pizza la dimensiuni reduse (să zicem, diminutive de pizza :) ). Sunt uşor de preparat (dacă avem cuptor :) ) şi avantajul este că mâncăm cât vrem din ceea ce vrem.

Aluatul este cel de pizza: 450 gr făină, 300 ml apă călduţă, 2 linguri ulei, 1 plic şi jumătate de drojdie. Amestecăm drojdia cu făina, apoi adăugăm apa şi uleiul şi frământăm.
Pentru topping, folosim orice dorim, de la carne, legume, ouă, ananas, peşte, fructe de mare sau fructe exotice. Partea bună la pizzete este că ne permite să facem 10 bucăţi de pizza, toate diferite. Iar dacă o parte a familiei ţine post şi o parte nu, dar ambele vor pizza la cină...voila!
Poftă bună şi savuraţi în familie a aceste pizzete delicioase şi... diversificate!

Pizza bianca la tigaie, pe fugă

Vi s-a întâmplat veodată să rămâneţi fără mâncare şi să trebuiască, din diferite motive, să vă descuraţi cu ce aveţi? Mie mi se întâmplă de obicei la sfârşit de săptămână sau când ştiu că o să plec pentru câteva zile din oraş. Săptămâna aceasta am trăit un nou episod de nu merg la cumpărături nici în ruptul capului, pentru că vineri plec. Însă foamea nu ţine cont de planuri şi mă împinge la nebunii, cum a fost cea comisă acum câteva zile. Pentru că mai aveam în casă doar făină şi drojdie, am frământat celebra Pizza 8 minute a Laurei Adamache, cu câteva omisiuni personale, pentru că vroiam să o iau cu mine ca pachet pentru cursurile de seară. Pentru 3 pizza mai subţirele am folosit doar jumătate din ingrediente, adică:

- 225 g făină
- 115 ml apă călduţă
- 1/2 plic drojdie uscată (3,5 g)
- 1/2 linguriţă sare
- 1/2 linguriţă zahăr
- 1 lingură ulei

Pentru început amestecăm făina cu drojdia şi zahărul. Apoi, facem o gropiţă în centrul făinii, unde adăugăm apa cu uleiul. Amestecăm cu degeţelele şi adăugăm sarea, înainte ca aluatul să fie complet frământat. Frământăm până la epuizare sau până aluatul devine elastic şi nelipicios, apoi îl lăsăm la dospit o oră, acoperit cu un şervet de bucătărie. După ce a dospit împărţim aluatul în 3 biluţe, pe care le întindem cu mâna pe un plan de lucru înfăinat. Nu o să vă iasă o formă perfect rotundă, însă acesta e farmecul.
Un lucru interesant la această reţetă este faptul că pregătim pizza în tigaie, nu în cuptor. Puneţi la încins o tigaie nonaderentă, cu un capac pe ea, care să o izoleze bine. Puneţi pizza în tigaie una câte una, lâsâdu-le câte 4 minute pe fiecare parte, la foc mic spre mediu, cu capac.
După ce s-a rumenit pe o parte, întoarceţi şi puneţi pe partea deja gata toppingul preferat de pizza. Pentru că eu am vrut să o iau cu mine la facultate, am uns-o cu ulei de măsline extra virgin bio şi am presărat sare/sare şi un amestec improvizat de condimente (oregano, busuioc, rozmarin şi puţin praf de usturoi). Dar voi puteţi pune orice, iar după ce "decoraţi" pizza după propriul gust, acoperiţi şi lăsaţi 4 minute şi pe partea cealaltă. Şi e gata pizza.

Poftă bună şi vă spun sincer că acesta este unul din felurile de mâncare care chiar a apropiat sufletele, întrucât am împachetat pizza frumos, cu fundiţă şi am împărţit-o într-o pauză cu prietenele!

Ciuperci la tigaie cu măsline, caşcaval şi coajă de lămâie

Pe scurt, ador ciupercile, în toate formele lor de prezentare, însă cel mai mult îmi plăceau cele pe care le culegeam din pădure când eram mici şi pe care le înfulecam direct de pe plită, numai cu sare. Frumoase vremuri, nu era nevoie să ne facem griji că puteam muri otrăviţi, pentru că bunica era specialistă în recunoaşterea ciupercilor bune. Zilele trecute am cules şi eu o tăviţă de ciuperci din hipermarket, pe care le-am depozitat cuminţi în frigider, în aşteptarea unui moment de inspiraţie, care nu a întârziat să apară.

Pentru o porţie generoasă veţi avea nevoie de:

- 4-5 ciuperci de mărime medie
- 7 măsline negre giant nesărate
- 1 bucăţică de unt
- ulei de măsline
- 2 căţei de usturoi
- caşcaval ras sau parmezan
- sare de mare şi piper

Pentru început spălăm ciupercile, apoi le ştergem cu un serveţel de bucătărie. Le curăţăm doar în jurul codiţelor, pentru a descoperi interiorul pălăriei, unde vom pune câteva picături de ulei de măsline, sare şi piper. După ce facem acest lucru cu toate ciupercile, le aşezăm frumos în tigaie nonaderentă, fără ulei şi le acoperim cu un capac mai mic decât tigaia, ca şi căldura să circule ca într-un cuptor. Le lăsăm aproximativ 25 de minute, după care le scoatem din tigaie.

În aceeaşi tigaie topim bucăţica de unt, apoi călim 1 minut măslinele, coaja de lămâie şi usturoiul, toate date pe răzătoare. Puteţi umple ciupercile cu acest amestec (eu l-am folosit ca pe un pat pentru ciuperci), apoi le acoperiţi cu caşcaval sau parmezan din belşug şi mai radeţi puţină coajă de lămâie.

Dacă postiţi, renunţaţi la caşcaval şi căliţi măslinele cu 2-3 picături de ulei în loc de unt.

Poftă bună!

Să ne îndulcim cu...Lemon Curd!

Da da, aţi citit bine. Am gătit o cremă de lămâie, pe post de desert..sau de mic dejun.
Cantităţile pentru 2 borcane de 300 ml sunt următoarele: 3 lămâi, 75 gr unt, 225 gr zahăr, 3 ouă, esenţă de mentă (opţional).

Spălăm bine cu apă fierbinte lămâile (eu le ţin vreo două ore în apă), le uscăm, radem coaja şi storcem separat sucul.
Apoi, într-un vas metalic batem bine untul moale cu zahărul şi pe urmă adăugăm ouăle unul câte unul, amestecând bine până la omogenizare. Punem vasul pe bain-marie şi adăugăm sucul de lămâie, coajă (eu nu am pus-o pe toată, mi se părea prea multă) şi cui îi place, esenţă de mentă.
Amestecăm pănâ se întăreşte crema, o lăsăm să se răcească un pic şi o punem în borcane înfiletate, în frigider. Deşi în reţetă spune că o putem păstra la frigider 4 săptămâni, eu nu aş întinde prea mult coarda cu oul.

Dar de apropiat suflete, cu siguranţă le apropie! Poftă bună!

Shaorma cu carne de curcan, roşii şi salată

Ce ne mai place shaorma! Şi ca să nu plătim taxă pe fast-food şi apoi să mai şi dăm fuga la sală, mai bine pregătim shaorma acasă, de la cap la coadă. Durează ceva timp, însă rezultatul va fi pe măsură şi nu veţi mai avea mustrările de conştiinţă pe care le aveţi după ce mâncaţi lipia fermecată la mall. Să purcedem la gătit.

Pentru lipii aveţi nevoie de:

-500 g făină
- 1 cană apă (250 ml)
- 10 g drojdie uscată
- 1 linguriţă sare
- 1 linguriţă zahăr

Pentru umplutură aveţi nevoie de:

- 1 piept de curcan, condimentat cu sare şi piper sau cu amestec de condimente pentru carne de pui
- 4 roşii medii
- 1 salată
- ulei de măsline
- busuioc

Pentru dressing aveţi nevoie de:

- 1 iaurt natural, fără grăsime
- zeama de la o jumătate de lămâie
- sare şi piper

Aluatul pentru lipii se pregăteşte astfel: încălzim puţin apa şi dizolvăm în ea zahărul şi sarea. Drojdia o incorporăm bine în făină. Punem apa într-un bol încăpător şi adăugăm făina în ploaie. Când nu mai putem amesteca trecem la frământat câteva minute, până obţinem un aluat consistent. Lăsăm aluatul la dospit 45 de minute, acoperit cu un şervet de bucătărie. După ce aluatul şi-a dublat mărimea, îl împărţim în 10 biluţe, pe care le întindem apoi pe planul de lucru bine înfăinat, pentru a forma lipiile. Le coacem într-o tigaie antiaderentă, fără ulei, câte 3-4 minute pe fiecare parte.


Până dospeşte aluatul putem pregăti umplutura. Tăiem pieptul de curcan cubuleţe, îl condimentăm şi îl prăjim într-o tigaie cu 1 lingură ulei de măsline. Spălăm şi uscăm salata, după care o rupem bucăţele. Tăiem roşiile cubuleţe, le amestecăm cu un praf de sare, piper şi busuioc mărunţit şi le lăsăm la rece.
Pentru dressing amestecăm iaurtul cu sare, piper şi zeamă de lămâie.
În cele din urmă, amestecăm salata cu roşiile, pieptul de curcan şi dressingul de iaurt şi umplem lipiile.


Poftă bună şi nu uitaţi că mâncarea apropie suflete!

Ruladă cu carne și spanac

Iată-mă din nou la tastatura proprie, inaugurând noul an cu o ruladă delicioasă, pe care am pregătit-o pentru masa de Revelion. Se pregătește foarte ușor, e gustoasă și arată foarte bine, așa că a fost o alegere bună pentru cina de Anul Nou. Am folosit următoarele ingrediente:

- 600 g carne tocată, amestec de porc și vită
- 100 g șuncă presată
- 3 linguri de pesmet + pesmet pentru ornat
- 3 ouă
- 200 g spanac
- cașcaval
- 1 pahar vin alb
- 50 ml ulei
- sare și piper

Pentru început, fierbem spanacul și îl lăsăm la scurs. Amestecăm carnea cu 2 dintre cele 3 ouă, cele 3 linguri de pesmet, sare și piper.Întindem amestecul în tava deja acoperită cu hârtie de copt, după care îl acoperim cu un rând de șuncă, unul de spanac și unul de cașcaval tăiat felii. În cele din urmă se rulează, se unge cu un ou bătut păpară și se acoperă cu pesmet. Se adaugă peste ruladă uleiul și vinul, după care de lasă la cuptor pentru 45 de minute, la 170 grade.

Poftă bună și nu uitați că mâncarea apropie suflete!

Un soi de moutabal (sau de vinete libaneze)

 

 Căutam o rețetă cu altfel de vinete și dacă se poate și de post...și gustoase..și..pur și simplu altfel. Și am dat peste această rețetă de moutabal. Hmmmm.....suna delicios de tentant și totuși de post. Am adaptat puțin ingredientele la ce aveam la îndemână (există mai multe feluri de a prepara aceste vinete libaneze). 

Să purcedem la gătit: scoatem din congelator punga de vinete coapte de tata și de mine și congelate de mama și bunica (se numește lucru în echipă :)) și le lăsăm la dezghețat. Când s-au dezghețat complet le scurgem de zeamă, le tocăm bine și adăugăm în ele:

- zeama de la jumătate de lămâie mai mare

- 2-3 linguri de ulei de măsline

- susan (merge mai bine pasta de susan, tahini, dar în lipsa ei...)

- boia de ardei iute (dacă o suportați)

- 4-5 căței de usturoi tocat mărunt

- coriandru verde tocat / pătrunjel

- o jumătate de iaurt simplu (opțional, deși gustând și înainte și după, eu zic să-l încercați, oferă un gust fiiiiin)

- în rețetă este inclus și chimion (pe care eu nu-l suport deloc, cum nu suport nici macul. Prin urmare, am sărit lejer peste el.)

Se amestecă toate ingredientele și...atât! Încercați-l, nu o să vă pară rău!










 Și iată un alt fel de mâncare ce apropie suflete!

Rulouri de pecie afumată cu cremă de brânză dulce

Pentru că am intrat în sezonul de iarnă, am hotărât să trec pe afumături. Și am făcut, împreună cu Ade, niște rulouri de pecie afumată de casă cu o cremă de brânză dulce. Sună cam ciudat combinația, dar nouă ne-a plăcut, mai ales că pecia e proaspăt afumată și are o consistență cremoasă, de ți se topește în gură...Aveți mai jos ingredientele:

- 1o felii de pecie afumată
- 100 g cremă de brânză - se găsește deja amestecată cu smântână
- 10 stafide
- 10 bucăți de fistic prăjit
- câteva coacăze
- 2 smochine
- 50 g unt
- 3 cartofi de mărime medie
- sare și piper

Vom face întâi niște turtițe de cartofi, pe care le vom servi împreună cu rulourile. Cartofii se curăță de coajă și se rad. Topim untul și adăugăm cartofii, punem sare și piper după gust, apoi omogenizăm. Facem niște turțite cât se poate de rotunde, pe care le prăjim într-o tigaie de teflon, cam 10 minute, la 180 grade, fără ulei.
Pentru a face crema de brânză mărunțim stafidele, fisticul, coacăzele și smochinele, pe care le adăugăm în brânza deja cumpărată și omogenizăm.
Fiecare rulou va fi compus din câte două felii de pecie, astfel:
- ungem complet o felie cu crema de brânză, iar în continuarea ei adăugăm încă una, de asemenea unsă, având grijă să se suprapună puțin; astfel se formează o felie de pecie mai lungă, care poate fi rulată. Rulourile vor fi împachetate în folie transparentă și lăsate la frigider 30 de minute. Vor fi servite alături de turtițele de cartofi.

Poftă bună și nu uitați că mâncarea apropie suflete!

Cremă de unt cu scoici

După câteva săptămâni în care meniurile conținând fructe de mare sau scoici nu au mai trecut prin bucătăria mea, am revenit cu o rețetă mai puțin convențională. Este vorba despre o cremă de unt cu scoici, bineînțeles fără cochilie. Iată ingredientele:

- un pachet de unt
- 1-2 cepe verzi
- zeama de la o jumătate de lămâie
- carnea de la 10 scoici (se găsesc prefierte, trebuie doar dezghețate și spălate)
- sare și piper după gust

Se bate untul până iese apa din el și până consistența acestuia devine cremoasă. Cu cât iese mai puțină apă, cu atât e untul mai de calitate. Se adaugă zeama de lămâie și se omogenizează - amestecați cu grijă, deoarece zeama de lămâie se va încorpora mai greu. Adăugați apoi ceapa verde tăiată, scoicile tăiate bucăți mici, apoi sare și piper după gust și amestecați. Puteți servi crema cu pâine prăjită, biscuiți sărați etc. Crema se dă la frigider, sub o formă asemănătoare celei a salamului de biscuiți.

Poftă bună și nu uitați că mâncarea apropie suflete!

Gözleme

Yyi günler! Nasılsın?
 

Reţeta asta de pe blogul Laurei Adamache, care ne-a plăcut la nebunie mie şi Siminei şi cu care ne-am început ziua de azi, mi-a adus aminte de cursurile mele de limba turcă, de care îmi este şi acuma dor.

Find o reţetă turcească, nu am găsit foi yufka, pe care le-am înlocuit cu foi de plăcintă (care se găsesc oriunde la noi).

Pentru grozăviile astea am folosit un pachet de 400 gr foi de plăcintă, cam 300 gr telemea, un sfert de căniţă mică de lapte şi puţin ulei de struguri. Merge pus şi mărar şi pătrunjel, pentru cui îi place.

Începem: desfacem pachetul de foi şi le separăm, cât mai uşor cu putinţă, pentru că sunt foarte fragede. Folosim câte două foi odată: le ungem cu lapte folosind un penson, apoi adăugăm brânză rasă deasupra. Îndoim marginile spre interior, apoi împachetăm ca pe un plic şi o punem în tigaia încinsă. Când e rumenită, o întoarcem pe partea cealaltă.

Scoatem gözlemicime pe prosoape de hârtie, ca să eliminăm orice urmă de ulei şi... afiyet olsun!

Pentru că şi gözlemicile astea rumenite apropie suflete!

Fishfingers cu sos Tzatziki

Am primit un pachet de fishfingers, şi pentru că nu aveam cu ce să le gătesc rapid, am făcut un sos tzatziki de s-a lins toată lumea pe degete (ale lor, dar şi cele de peşte).

Aşadar, am prăjit fishfingers-urile şi le-am scos la scurs pe un prosop de hârtie.

Sosul tzatziki a fost făcut din smântână, usturoi pisat, mărar şi un castravete murat, tăiat bucăţele cât mai mici. Iată ce a ieşit.

Şi ca de obicei, mâncarea a apropiat suflete!